Comunitatea de afaceri europeană se confruntă cu o perioadă în care incertitudinea, dificultățile financiare și presiunea sunt în continuă creștere din cauza amenințărilor generate de pandemia de COVID-19. În acest context nefast, încă de la începutul pandemiei, Camera de Comerț și Industrie a României s-a aflat în dialog direct cu membrii săi – Camerele de Comerț și Industrie Județene (CCIJ), cu autoritățile guvernamentale și cu organizațiile din care CCIR face parte, în mod special cu EUROCHAMBRES, cu scopul de a iniția și propune cele mai bune măsuri care să reducă, pe cât posibil, impactul financiar asupra comunității de afaceri din România și Europa afectate de pandemia de coronavirus.

La nivelul Uniunii Europene, în ultimele săptămâni, Comisia Europeană împreună cu celelate instituții europene au înaintat o serie de inițiative care au scopul de a minimiza impactul financiar și social cauzat de pandemie, precum și de a atenua efectele încetinirii economiei globale.

În data de 26 martie 2020, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, Parlamentul European a adoptat trei propuneri urgente, care vor elibera fonduri pentru statele membre, în vederea gestionării consecințelor economice și sociale generate de pandemia de COVID-19: (1) Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus, (2) extinderea Fondului de Solidaritate al UE și (3) suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare.

Măsurile adoptate vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare.

1) Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la coronavirus

Inițiativa urmărește să mobilizeze toate resursele existente din bugetul UE pentru a sprijini financiar statele membre în răspunsul lor imediat la criza generată de coronavirus. Aceasta include efectuarea unor plăți în avans, redirecționarea fondurilor de coeziune și acordarea de asistență statelor membre în canalizarea cât mai rapidă a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de bani.

Inițiativa UE va mobiliza 37 miliarde de euro din Fondurile structurale și de investiții europene (FESI), rezervate inițial pentru programele din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (CF) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).  Astfel, 8 miliarde de euro provin din prefinanțarea neutilizată pe care statele membre au primit-o în 2019 și care ar fi trebuit rambursată până la finalul lunii iunie 2020, în timp ce 29 miliarde de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul UE.

Utilizarea fondurilor structurale va permite ca cheltuielile de asistență medicală să fie eligibile pentru rambursare. Astfel, statele membre vor putea:

• Utiliza Fondul European de Dezvoltare Regională pentru a ajuta companiile să facă față șocurile financiare pe termen scurt legate de criza provocată de coronavirus. Aceasta ar putea include, spre ex., capital de lucru în IMM-uri, o atenție sporită fiind acordată sectoarelor puternic afectate de criză.
• Utiliza FSE pentru a sprijini temporar schemele naționale de reducere a timpului de lucru sau de șomaj parțial, care contribuie la atenuarea impactului șocului;
• Aloca bani din FEDR și FSE pentru a investi în sisteme de asistență medicală: achiziționarea echipamentelor de sănătate și de protecție, prevenirea bolilor, e-sănătate, dispozitive medicale, securizarea mediului de lucru pentru personalul medical și accesul grupurilor vulnerabile la asistență medicală;
• Utiliza FEPAM pentru a proteja veniturile pescarilor și ale fermierilor din acvacultură afectați de criză.

Drept urmare, pentru combaterea crizei provocată de COVID-19, Comisia Europeană, prin Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la coronavirus, va direcționa către România 3, 079 miliarde de euro, dacă autoritățile românești vor reuși să mobilizeze toți banii aferenți cofinanțării europene. Astfel, 491 milioane de euro reprezintă prefinanțarea neutilizată din fondurile de coeziune, sumă pe care România ar fi trebuit să o ramburseze la bugetul UE până la finalul lunii iunie 2020 și 2,588 miliarde de euro – cofinanțarea de la bugetul UE care va fi disponibilă în cazul în care – conform recomandărilor Comisiei – suma în valoare de 491 milioane de euro va fi utilizată pentru finanțarea răspunsului la coronavirus.

2) Fondul de Solidaritate al UE

Această inițiativă legislativă extinde scopul Fondului de Solidaritate al UE, incluzând, de asemenea, criza de sănătate publică în domeniul său de aplicare și definește operațiunile specific eligibile pentru finanțare, astfel încât activitatea economică să se poată relua în regiunile afectate de dezastre. Operațiunile suplimentare eligibile sunt limitate la operațiunile de urgență publică, inclusiv asistența pentru populație în caz de crize de sănătate și măsuri pentru a preveni răspândirea unei boli infecțioase. Pentru anul 2020 va fi disponibilă suma de 800 de milioane de euro.

3) Suspendarea temporară a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare

Această măsură va împiedica transportatorii aerieni să opereze zboruri goale în timpul pandemiei. Prin această suspendare temporară, companiile aeriene nu mai sunt obligate să utilizeze sloturile de decolare și de aterizare planificate, pentru a le păstra în următorul sezon. Pe toată durata verii, de la 29 martie până la 24 octombrie 2020, se va renunța astfel la regula „folosești sau pierzi”.

 4) Alte demersuri europene adoptate în contextul pandemiei de COVID-19

În completarea măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru a atenua efectele produse de această pandemie, Comisia a anunțat că Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi mobilizat pentru a sprijini lucrătorii concediați și pe cei care desfășoară activități independente, cu o sumă în valoare de 175 de milioane de euro.

Fondul european de ajustare ar putea fi utilizat numai în cazul în care peste 500 de lucrători sunt concediați de o singură companie sau dacă un număr mare de lucrători sunt concediați într-un anumit sector.

Astfel, FEG poate cofinanța proiecte care includ măsuri de sprijin vizând: (a) căutarea unui loc de muncă; (b) orientarea profesională; (c) educație, formare și reconversie profesională; (d) îndrumare și instruire; (e) spirit antreprenorial și înființarea de firme.

Sprijinul FEG se poate acorda și sub formă de indemnizații pentru formare, mobilitate/relocare, subzistență, însă nu cofinanțează măsuri de protecție socială, cum ar fi pensiile și alocațiile de șomaj.

De asemenea, pentru a permite statelor membre să folosească deplina flexibilitate prevăzută de regulile privind ajutoarele de stat, precum și pentru a sprijini asigurarea de lichidități și accesul la finanțe, în special pentru IMM-uri, în contextul pandemiei COVID-19, Comisia Europeană a adoptat, în data de 19 martie a.c. o un cadru temporar privind ajutoarele de stat.

Cadrul prevede cinci tipuri de ajutoare:

• Granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea stabili scheme de acordare de finanțări de până la 800.000 de euro unei întreprindere sub formă de subvenții directe, avansuri rambursabile, avantaje fiscale.
• Garanții de stat pentru împrumuturile contractate de companii de la bănci: statele membre vor putea oferi garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să ofere împrumuturi clienților care au nevoie de ele;
• Împrumuturi publice subvenționate pentru companii: statele membre vor putea acorda companiilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile atât pentru nevoile de investiții, cât și pentru capitalul de lucru;
• Garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru companii, în special pentru IMM-uri. Un astfel de ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine.
• Asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Pentru a afla mai multe informații despre măsurile adoptate de Uniunea Europeană ca răspuns la pandemia de coronavirus, vă invităm să accesați acest link.

Propunerile CCIR vizând politicile economice, fiscale și monetare necesare pentru diminuarea potenţialelor efecte economice negative ale pandemiei asupra mediului de afaceri din România, pot fi consultate aici.